Legislație economie socială și UPA

În România, economia socială este reglementată prin Legea nr. 219/2015. Potrivit materialelor AFF, o întreprindere socială urmărește în primul rând o misiune socială sau interesul comunității, iar activitatea economică este folosită pentru atingerea acestui scop, nu pentru maximizarea profitului.

Pentru recunoașterea ca întreprindere socială, organizația trebuie să respecte principii precum reinvestirea a cel puțin 90% din profit, transferarea patrimoniului către alte întreprinderi sociale în cazul lichidării și limitarea diferenței dintre salariul minim și cel maxim la un raport de 1:8.

Pentru întreprinderile sociale de inserție, AFF indică și condiția ca cel puțin 30% dintre angajați să provină din grupuri vulnerabile, aceștia reprezentând minimum 30% din totalul timpului de lucru.

Cum funcționează o UPA

O Unitate Protejată Autorizată (UPA) angajează persoane cu dizabilități implicate direct în realizarea produselor sau serviciilor, în cadrul unui proces propriu de activitate. Cel puțin 30% dintre angajați trebuie să fie persoane cu dizabilități, iar activitatea lor să reprezinte minimum 50% din timpul total de muncă.

Colaborarea cu o UPA poate susține achiziții cu criterii sociale, clauze de inserție, contracte rezervate și obiective de sustenabilitate și impact social.

Facilități pentru companii

Conform explicațiilor publicate de AFF privind Legea nr. 448/2006, actualizată prin Legea nr. 193/2020, companiile cu peste 50 de angajați au obligația de a avea persoane cu dizabilități reprezentând minimum 4% din numărul total de salariați.

Dacă această cotă nu este îndeplinită, una dintre alternativele prezentate de AFF este achiziția de produse sau servicii de la o UPA, folosind jumătate din fondul aferent contribuției pentru persoanele cu dizabilități. Astfel, o parte din suma care ar ajunge la bugetul de stat poate fi direcționată către produse și servicii care susțin direct locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități.